Manastirea de la Barsana
Manastirea Bârsana este un exemplu viu de refacere a vietii monahale pe teritoriul patriei noastre. Locasul are multiple semnificatii nu numai pentru istoria locurilor ci pentru cea a tuturor credinciosilor acestor pamânturi.
Înaltata pe la mijlocul secolului al XIV-lea de boierii Dragosesti, vechea manastire avea hramul Sfântul Nicolae. Lăcaşul de cult cuprinde mai multe construcţii, toate aflate sub îndrumarea stareţei Filofteia Oltean.
Biserica mănăstirii, aflată la circa 100 de metri de stăreţie şi de chiliile obştii are 57 de metri înălţime, 23 de metri lungime şi 12.5 metri lăţime, iar la subsolul ei se află un frumos paraclis.
Locul reprezintă un complex monahal remarcabil prin faptul că aici este concentrată arta cioplitului în lemn din Ţara Maramureşului.
Cimitirul Vesel de la Sapanta
Cimitirul Vesel din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective.
Ineditul acestui cimitir este diferenţierea faţă de majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un eveniment foarte solemn.
Uneori, caracterul aparte a acestui cimitir a fost pusă în legătură cu cultura dacilor, a căror filosofie era bazată pe nemurire şi pe consideraţia că moartea era un motiv de bucurie, persoana respectivă ajungând într-o altă viaţă, mai bună.
Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş. Astfel, în 1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică şi o atracţie turistică.
Mocanita de pe Valea Vaserului
Valea Vaserului este una dintre cele mai salbatice si mai frumoase vai din Romania, traseu strabatut pe o distanta de 43 km pe calea ferata forestiera interbelica, pastrata miraculos in perioada de glorie a drumurilor auto forestiere, oferind un acces inedit spre numeroase puncte de plecare spre trasee turistice montane in Muntii Maramuresului.
In 1929 puterea regala a hotarat reluarea activitatii de exploatoare a lemnului. Astfel au fost adusi specialisti de la Cernauti, cu ajutorul carora a inceput constructia unei fabrici de cherestea si instalarea unor gatere a caror caracteristica consta in faptul ca erau independente din punct de vedere energetic, adica 4 gatere functionau pe baza de abur (cazanele au fost aduse din portul Constanta), folosindu-se in arzatoare rumegus, care printr-un sistem ingenios era introdus in cazan chiar in timpul taierii.
Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei
Localizat la intrarea in orasul Sighet, pe drumul dinspre Baia Mare, Muzeul Satului Maramuresean se alătura in 1981, Muzeului Etnografic al Maramuresului ca o secţie în aer liber. S-a constituit ca o rezervaţie de monumente de arhitectură ţărănească, fiind opera comună a domnului Francisc Nistor şi a actualului director al instituţiei, domnul Mihai Dăncuş.
Prin structura sa, creează impresia unui sat tipic maramuresean.
Uliţe drepte (principale) şi întortocheate, poteci şi „prilazuri" alcătuiesc structura intimă a aşezării şi converg ca în toate satele maramureşene, spre biserica.
Pentru casele expuse in muzeu s-a folosit lemn cioplit de mesterii din zona, si ilustreaza locuinte tipice slave, evreiesti, maghiare, germane si romanesti din secolele 17 si 18. Acestea sunt pastrate in conditii foarte bune atat in interior cat si pe exterior, impreuna cu motivele originale de pe usi si inscriptiile in Chirilica si Araba.
Cascada Cailor Borsa
Cascada Cailor este una dintre cele mai frumoase cascade din Romania, formata pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, in apropierea statiunii turistice Borşa.
Apa rezultata din topirea zapezii si din ploi se aduna intr-un circ glaciar si de acolo se pravaleste in jos formand cascada in mai multe trepte cu caderi succesive de 40 de metrii apoi 20 de metrii si din nou 40 de metrii.
Accesul spre cascada este facil, fie pe jos de la Borşa pe o poteca, fie cu telescaunul din statiunea Borşa. De la capatul superior al telescaunului se poate ajunge la Cascada Cailor in circa 15 minute.
Statiunea Ocna Sugatag
Statiunea este amplasata la liziera padurii Craiasa la 50 km de Sacel.
Apele minerale de aici sunt recomandate in afectiuni reumatismale, ale aparatului locomotor, sistem nervos periferic, boli respiratorii si ginecologice.
Statiunea dispune de:
-
ape minerale clorurate, sodice si calcinate;
-
doua bazine mari si unul mic cu apa minerala rece pentru bai si aerohelioterapie;
-
instalatii pentru electroterapie;
-
instalatii cu aerosol;
-
doua bazine si trei vani cu ape minerale incalzite;
-
instalatii pentru fizioterapie;
-
impachetari cu parafina;
-
dus subacval si bai galvanice.
Atelierul lui Grigore Tulean
Grigore Tulean sculpteaza in lemn obiecte miniaturale folosite ca decoratii sau obiecte de cult (icoane sculptate, pecetare, porti de lemn miniaturale, mici cruci din lemn de cires, care ii dau obiectului un farmec deosebit), obiecte de uz casnic (cauce, fuse, linguri etc.) si jucarii traditionale din lemn si panusi de porumb, incrustate cu motive traditionale folosite in Maramures, pe Valea Izei (romburi, cruci, rozete, dinte de lup etc).
Centrul de Ceramica Rosie
Se stie ca dacii erau mari mesteri olari, de la ei ramanadu-ne numeroase vestigii ceramice descoperite in toate marile asezari intemeiate si locuite de acestia. Astfel, tehnica si estetica acestui tip de ceramica ne arata fara indoiala ca ea era lucrata si acum 2000 de ani de catre mesterii daci, iar arderea se face intr-un cuptor de tip roman.
Centrul de olarit se afla situat intr-o gospodarie taraneasca, adica in acel loc in care era practicat acest mestesug si in antichitate.
Procedeul si tehnica realizarii acestui tip unic de ceramica s-a transmis si se mai transmite inca din tata in fiu. Ca orice lucru deosebit, si ceramica de aici se obtine dintr-un lut special sapat manual doar dintr-un singur loc de la 10 metri adancime dupa care este adus in atelier si prelucrat cu diverse intrumente.
Ornamentele sunt simple, realizate cu o vopsea deasemenea deosebita de altele prin aceea ca se obtine dintr-un anumit tip de roca. Vasele astfel desenate, se vor usca treptat, si se vor lustrui cu o tehnica originala pentru a fi arse timp de 24 de ore intr-un cuptor, folosind lemne de molid uscate timp de 2-3- ani.
Intreaga activitate impresiioneaza prin naturalete , simplitatea oamenilor si vechimea tehnicii. Cel mai cunoscut atelier din Sacel este cel al lui Tanase Cocean, al carui cuptor de ars dateaza de cel putin 300 de ani.